Comunita' di Israele - Associazione ONLUS

 LETTERA FRATERNA n. 58 - dicembre 2013   

Sulitudini ri Adamu



  

Lu matrimoniu d'Adamu cu Eva
nun si potti chiamari arrinisciutu,
picchì Adamu com'era? Abbunazzatu.
Ed Eva avia lu spiritu esauritu.
Era sempri nirbusa, cu la musca,
lu taliava e si scutìa la testa,
nun si puteva fari pirsuasa
comu un omu tantu gnutticatu
avissi misu su, diciamo, casa.
Adamu travagliava, nun vidiva
antru chi l'ortu unn'è ca si scassava;
turnannu a casa mangiava, vivia ...
Eva parlava, iddu runculiava.
'Na sirintina ca turnà cchiù stancu,
ma propia di sèntisi ruttu,
accussì comu fu, si jttà nnù lettu
e propiu iddu ca un parlava mai,
cci dissi a Eva: "Mugliere, mi straj ?
Di quant'havi ca 'un semu 'mParadisu
'sta vita nostra è niura di guai.
Talè oj, mentr'azzappavu li carduna,
detti un corpu 'nmacanti e sutta 'a schina
mi fannu tauriari i cudigliuna."
"Adamo, ti mi tratti sempre male,
credo che come te su questa terra
non si comporti nessun animale.
Ecco! Tu sai chiamare solo quando
hai bisogno di me. Non mi capisci,
non mi fai divertir, non mi distraggo ...
Mi scoccia, in fondo, tutta questa vita
fatta di niente, di stupido oltraggio
alla mia dignità di primadonna.
Ecco! Io spero tanto che tu arrivi
e che tornando mi dicessi: "Amore,
sono venuto a farti divertire,
invece non mi chiedi che un massaggio!
"Si m'ajuti tanticchia ca mi sbontu,
ca nun pozzu parlari a crapapanza,
ti dugnu cuntu, e accurzamu 'sta lenza.
Grazii, perciò... Chi forsi 'un t'ha bastatu
dopu chi ti mangiasti quella mela,
chi m'haj compretamenti sdisulatu?
Chi t'ha parutu picca, mugliredda,
ca eru puro e sono nel peccato?
Macari lassa perdiri il peccato,
'na vota ca si fici ormai... 'un si cunta.
Ma j' prima mangiava e 'un travagliava
ed ora arrivu ca sugnu stuccatu.
Picchì ? P'un pumu ! Ti diciva: Eva
fa' cuntu ca nun c'è, ascunta a mia...
c'è tanta rrobba dorci... Mai Maria!
Avia a essiri il pumu capriccioso
ca po' mi ristà ccà, vidi ? Talia!
E nun mi va nè jusu e mancu susu
e purtallu mi fa 'na 'ntipatia ...
Chistu picchiì ? Picchì Chiddu è 'mpizzusu;
tu 'un 'u canusci ca 'un parla cu tia,
picchì è siddiatu forti, ma cu mia
si lassa jri e mi nnì cunta cosi...
ca si mi zittu, vah, è megliu pi tia.
Talè, passan'ajeri travagliava
'nmenzu 'u frummentu a scurriri 'u lavuru:
tutta a 'na vota sintìvu 'na botta
un tronu forti... 'na speci 'i rumuri ...
'Nzerta cu era? Era 'u Signuri."
Mi taliava e arridìa. "Papà, bongiornu."
E arridìa sempri, 'un si stancava ma'.
I'' jva pi parlari e Iddu arridìa.
"S'è capaci ca sugnu scapiddatu
e 'stu fattu cci metti alligria",
mi taliavu a me' pampina 'i ficu,
‘na foglia virdi, tanta ca 'un ti dicu,
però di fora nenti si parìa
"E allora, Adamo, com'è che si va ?"
"Tiramu avanti, chi bboli ? E' la vita".
E arridivu vidè. Iddu arridìa ...
'Sta risatedda mi parìa superchiu,
anchi picchì, vulennu, 'un 'a capìa.
"E allora, Adamo?" E arribbicava sempri.
"Cu 'sta palora chi bboli, Papà?
Vossia si trova ddocu ... j' sugnu cca,
ca passu la me' vita scarinata:
pi tecchia 'i frutta, tutta dda scinata!"
"Fora di ccà! Nun siti digni! Andati!"
"Mancu Vossia mi parsi, cci l'è diri!
Un pumu chi cos'è? ' Na cosa tunna
ca s'un è fatta, è erba e doli a panza ...
Po' 'u fattu di Gabbrieli, cu a spata,
ca nni jttà fora cu malacrianza ...
mi parsi fora d'ogni cumminienza;
pi me' muglieri, fu senz'eleganza.
I cosi giusti, vah. Accussì 'a penza.
Nni jetta fora? Usciamo! Arrivedello,
vistu ca 'un voli cchiù ... nantri nni jamu.
'U Paradisu è sò, grazzii di tuttu,
cca cci sunnu li chiavi du cancellu,
scusàssinni pi 'stu mumentu bruttu ...
tanti saluti di Eva e d'Adamu
E 'a cosa avia 'na fini cchiù pulita ...
No ca niscemu e mancu 'u salutamu!
J' viddanati nun ni sacciu fari,
me' muglieri lu stessu e dda jurnata
nni vinni a tutti du' d'arrusicari.
Chi bboli ca cci dicu ? Ora travagliu,
mi stancu comu un cani tuttu 'u jornu
ed a la sira quannu m' arricogliu
emmeci di manciari ... eccu ca quagliu.
Stanchezza personale. Mi capisci ?
"Capisco Adamo, ma chi l'ha voluto ?"
Cu l 'ha bbulutu chi cosa ? Lu pumu ?
Picchì Vossia sempri ddocu abbatti,
gira, vonta e firria 'sta custioni
mi pari c'havi 'na raggiuni sula:
‘stu pumu ca j' appi a muzzicari,
ca si a mia mi ristà tuttu nna gula,
a Vossia cci fici 'u malustari.
Si cci po' ddiri no a 'na signorina
ca t' offerisci 'na cosa gradita ?
E tannu Eva cu mia era zita
e 'ntantu j' dissi no. Nun l'am'a fari.
'Sta pianta è ddocu p'essiri taliata.
"Ma marciscon le mele!" "E chi vo' fari ?"
Ma po' ... chi cosa voli ... idda 'nzistìa:
"Mangiatinni tanticchia, per gradire.
E tieni" "E lassa stari". “E mangiatilla.
T'a mangi, o mi nni scappu cu 'u gorilla!"
Si chidda dici 'na cosa, la fa
picchì nascì tistarda, 'a signurina;
ccì dicu no, ca chistu nun si fa,
e po' taliu 'u ventu d'unni mina.
E accussì... detti 'stu muzzicuneddu
tuttu scantatu, taliannu i latu ...
Chi voli? Lu sapia ch'era pruibitu
e ca a Vossia 'un ci avissi garbatu ...
E allura nn' assazzavu tanticchiedda,
ma tanticchiedda veru … 'na stizzidda …
ca si Vossia l'avissi taliatu,
pariva un muzzicuni di nionatu,
'nni li mè cosi, vah, sugnu pulitu,
sulu Eva mi fa sentiri abbramatu.
Ah! Ossa vidi ? m'u stava scurdannu!
Avemu un figliu vidè, nicareddu,
ma è sbiluppatu bbonu, è tantu beddu
ca si lu vidi un pari ch'avi un annu.
Sulu ca nni nascì tacchiateddu.
Picchì quann'Eva aspittava a Cainu,
ca po' a 'staddevu 'u chiamamu accussì,
era gargiuta ca 'un ci pozzu diri,
cci va sbiluppa un lèfanu, signuri,
ca 'un c'era cosa ca putìa vastari:
ova, tumazzu, carni, frutta, vinu
chi la finiva ma' 'i masticari.
Po' vuliva 'na cosa? E si tuccava
tecchia li mani, tecchia la mascidda,
e accussì mentri disiava, stampava
muluna d'acqua, sbergi, cutugnedda ...
'nzumma quannu mi nascì 'stu carusu,
nascì 'na cosa ca 'un si po' taliari;
tantu ca 'u vitti, arrizzavu lu nasu,
e ccì lu dissi: "Sti cosi sa' fari ?"
Anchi a vulillu dari arrigalatu
mi lo vo' diri tu, cu si lu piglia
'stu gramusceddu tutt'arraccamatu ?
E mi fa ddiri ca 'un vonzi visoni,
pellicci d'ermellinu o d' antru 'mbernu,
se no 'st'addevu mi nascìa pilusu
e stava quatalatu pi 'stu 'nmernu.
E tannu j' p'un 'a cuntrariari
m'arridducivu, caro Patr'Eternu,
ca mancu mi puteva taliari.
Chi voli? Eva nun mi cucinava
picchì ogni vvota chi mittìa 'a pignata,
dici ca 'u fumulizzu cci sdignava ...
e j' a forza d'un mangiari nenti
m'aviva arriduciutu 'na cartata,
ma 'na cartata tantu trasparenti
ca tanti voti Eva mi chiamava
e 'un s'addunava ca era prisenti.
Comunqui! Ora l'avemu casa casa,
già fa li primi passi, s' arrizzola
cadi e s'ammacca ch'è 'na maraviglia
si susi, cadi arrè, po' s' arripiglia,
chiangi, 'nguscia, si zitti, sbadiglia ...
ah, chi cci pari ca nni fa una sula ?
Me mogli ca cci abbada, pòura figlia,
colèri e pesti si nni piglia ... avoglia!
Tantu ca accòsica 'u chiama canaglia.
Però, secunnu mia, vah, 'stu carosu
havi la testa purtata a lu dannu
quannu pari ch'è carmu va studiannu
comu po' fari pi n'azioni tinta
e nni fa stari cu l'annuzza 'mpinta
sempri spirannu ca jssi migliurannu,
ma versu nun ci nn'è. So mà, cafudda
certi timbulatuna 'nna mascidda,
privu 'i Vossia, ca lu lassa sturdutu
e chiddu, anchi s'è menzu 'nzalanutu,
'un chiangi, anzi, mi dici: "Papà, a idda".
Picch 'issu dicu ca nascì galiotu.
J' chissacciu com' è ? Versu li setti,
li setti e mezza d'ogni sirintina
si metti cu la so gammuzza lenta,
nesci e va torci 'u coddu a 'na gaddina.
Vidi chi jocu chi va spirimenta!
Sissi ci staju di 'ncapu, ma chi bboli?
Havi 'sta testa, 'un si pò cuntrafari,
chi bboli ca cci dicu ? Assàmu stari,
si pensu a iddu, la testa mi doli.
E Vossia, comu sta? Nenti mi cunta ?
Chissacciu, quarche cosa ca sbarìu,
j', 'ossa vidi? Cca mi sbattuliu,
parlu, jettu vuci, ma nuddu m'ascunta.
Cc'è mè muglieri ? Ma chi bboli, chidda
parla sulu pi dirimi cretinu,
ca chistu nun mi piaci, chiddu mancu ...
ca travagliu la terra e 'un penzu a idda,
c'addivintavu un lupu sularinu ...
Nè ca capisci, chistu torna stancu
e torna stancu p'inchìri ‘a maidda ?
Chi cci ni pari, vah, ca unu travaglia
e 'un è mancu caputu entr la famiglia ?
Ah, dici, cc'è to figliu. Cu Cainu ?
Cci 'u dissi ch 'Eva lu chiama canaglia ?
E' cosa ca 'un si ni pò fari usu,
voli vinciri sempri nni li cosi
s'un vinci s'arramazza, jetta vuci,
palori a mia, a sò mà, va susu, jusu ...
Si continua accussì quarchi jurnata
cci dugnu un malu pugnu e lu sdammusu,
anchi si po’ so mà mi veni a diri
ca unu ranni si metti c'un carusu.
Si fussi l'antru 'un avissi a capiri
ca quannu a sira j' tornu abbattutu
e mi sdillassu 'ncapu 'i fogli sicchi
cu i muschi cavaddini dintra 'i gricchi
tant' assà 'un è putiri arripusari ?
E so ma’ ? Nenti! ' Ma lascialo fare,
non vedi che sviluppa la fantasia ?
J' cci 'a vulissi fari sbiluppari
lu sacciu j' ch'è me figliu e l'haju nni l'arma,
ma s'un ci dicu nenti, pò mi sparma
lu sali nni li pedi pi li crapi.
Vossia putissi dormiri tranquillu
cu 'a crapa chi cci licca li carcagna ?
Si cci dicu: "Cainè, mi sentu stancu",
so mà mi dici ca sugnu 'na lagna,
che non capisciu il gioco del bambino,
il gioco è cosa seria, è allegoria
di quello chi sarà quannu nni crisci,
lassamulu spuvari 'nfantasia ..
picchì 'u tratti accussì ? 'Un ti rincrisci ?
Pozzu parlari cchiù ? Silenziu, Adamu!
Si chidda parla è picchì nni capisci.
li sa' tutti 'sti cosi tu ? Sta mutu.
"Joca 'u papà, sbiluppa fantasia
fin'a quannu to pa' po' suppurtari;
quannu 'un supporta cchiù, c'havi 'a fuddia
'un è ch'è dittu ca 'u to ciriveddu
1'ha sbiluppari sulu 'ncapu 'i mia ?
Dicennu 'na palora j', una idda,
la notti passa 'nmenzu a vucciria,
veni l'ura di sùsimi e pi mia
accumencia a jurnata. Chìssa è 'a stidda.
Dicissimi 'na cosa: stu carusu,
ora havi un annu, ma quannu nascì
picchì 'nmeci d'arridiri chiangì
e ha fattu sempri sempri 'u 'nghirriusu ?
Certu ca cci havi a essiri un motivu
ca nn'avissi a spiegari lu so fari.
Picchì nun passa 'u so tempu a jucari
comu fannu l'armali ? Ca mi sta
sèmpiri siddiatu, nichiatu,
'un criu ca chiangi 'a curpa di so pà ?
'U fattu di li pumu mezzu 'ngrestu,
acerbo, mi capisci? Ca s'è chissu,
j' dicu ca Vossia la scafazzà.
Sugnu sulu Papà; cummattu sulu,
haju pi cumpagna 'na donna nirbusa
un carusu tistardu comu un mulu,
chista me' è 'na famiglia pirniciusa.
Vossia nenti po' fari di ddà su su
quantu mi renni comoda 'sta vita ?
Chissacciu, tecchia 'i sali a 'stu carusu,
carmari tanticchiedda 'dda'esaurita.
Vah, cci lu dicu ca staju scattannu
cu cori 'nmani, dah, comu cc' è diri ?
Comu ? 'Un ci piaci ca m' arraccumannu ?
E chi nascivu sulu pi patìri ?
Vossia è me' Patri, chi cci voli fari ?
S'un 'u dicu a Vossia, a ccu l'è ddiri ?
J' un mi chiangiu a Cainu notti e jornu ?
Vossia si chiangi a mia, chi bboli fari!
O cci annasà ca 'un mi voli ajutari
sempri pi li discursu di ddu scornu ?
Passàssici di 'ncapu ca j' la frutta
nun mi la mangiu cchù. M'hann'ammazzari
si staju dicennu 'na farfantaria.
L'azzappu pi me' figliu e me' muglieri
ma dici, e tu ? Siccà 'a frutta pi mia.
'Ossa m'ajuta, chi cci custa ? Nenti!
A chi ci serbi pinzari 'u passatu
ora haju famiglia, paparè, mi senti ?
E po' 'u vidi ca sugnu assuggittatu.
Cca tuttu è bellu a firriari 'ntunnu
lu mari, li muntagni, st'universu
chinu di stiddi, la luna, lu suli,
j' sulu, pari a mia, ca sugnu spersu,
comu si fussi straniu nni 'stu munnu.
Ca si cuntu li cosi me' a la luna
j' parlu, parlu e chidda nun mi senti,
si lu dicu a l'armali, a 'i pianti, 'o suli,
nuddu capisci li me' sintimenti;
si mi fa màliri 'u stomacu, 'a testa,
a mia mi veni e a mia m'hav'a passari,
si suffru p'una pena o p'un duluri,
lu munnu è ddocu e resta a taliari.
Sta terra, quannu veni a' primavera,
nun ci nn'importa nenti, hav'a ciuriri
e quannu veni 'u 'nmernu hav'a gilari
accòsica talìa ca sentu friddu
e 'un sacciu comu fari a calliari ?
L'annu scorsu, Papà, fici a 'nmirnata
cu 'sta tecchia di peddi chi mi vidi
me' muglieri, criatura, arrifriddata ...
Ma a cuntallu a Vossia, di ddà lu vidi.
Nun ci puteva ne' focu ne' vinu
e 'ntantu la stasciuni era gilata
e a nantri avvìa di stàrinni vicinu
nni vinni fora ddu gran galiotu
c'avìa aviri 'u nomu di Cainu.
'U figliu 'i 'na jurnata annivulata.
Chi fa ? Cci arridi ? J' sugnu abbattutu!
'Un sacciu cchiù lu versu ch'è pigliari ...
ma si nun mi vuliva comu figliu,
picchì si piglià gatti a pittinari ?
Voli fari accussì ? Vossia è patruni.
Però mancu hav'a ddiri: "Caru figliu"
tirannu fora la paternità
ca po' j' mi cumportu di carduni
anchi si nun mi piaci tant' assà.
Taliassi: 'unc'è cchiù tintu di Cainu
ca chiddu nascì propia dilinquenti...
eppuru quannu a sira tornu a casa
m'u mettu 'ncapu 'i gammi, l'amminzigliu ...
mi sputa nni la facci! Ma è me' figliu!
Cci dicu 'i tia nun m'interessa nenti ?
Ca po' mi crisci senza civirtà ?
Cci dugnu timbulati, lu curreggiu
o dipenni li cosi, lu 'ncuraggiu,
cercu di f'aricci scanzari 'u peggiu;
si po' è sdisonestu e 'un piglia nenti,
chi curpa nn'havi ddu pòuru 'i so pà ?
Ma ogni cosa va fatta alleggiu alleggiu
e Vossia stessu quannu fici 'u munnu
mi dissi ca stancà e s' arripusà.
Comunqui 'u dannu me' è ch'haju famiglia,
l'haju di 'ncoddu e sta a spranza di mia.
Si mi 'mpuntassi pi 'na fissaria
chi mi po' fari Eva o fa Cainu
m'u voli diri qual'è 'u me distinu ?
Ch 'haju davanti 'na brutta vicchiaglia.
Certu ca a chistu cu cci lu fa fari
curriri appressu a unu quannu sannu
c'ajutu d'iddu nun ni ponnu aviri ?
E' giustu ? Vossia stessu l'hav'a ddiri,
parlassi, ca j' mi pozzu anchi sbagliari.
Papà, lu fattu è ca nn'am'a ajutari,
si sta 'ncapu 'na nivula assittatu
pi vidiri lu munnu comu va
o pi sputtìri a mia quannu travagliu
cu trona, rumurati, lampi e vuci,
cci dicu ca 'stu cuntu porta sbagliu
ca 'stu fari chi havi a mia mi noci
bellu parlari è chiaru. 'A virità.
Nun pozzu fari sèmpiri 'sta vita
si mi voli ajutari e jamu avanti,
se no firriu pi quarchi antra partita.
Chi si cridi ca persi 'a dignità ?
'Un è ca po' hav'a ddiri 'stu pinzeri
me' figliu Adamu 'un mi l'arricurdà ?
Picchì cci l'haju cantatu 'a storia orba.
Rifrittissicci 'ncapu, cci pinzassi
carmu beddu pulitu, senza prescia
alleggiu alleggiu, 'a prescia cu nn'a fa?
Quannu mi voli dari 'na risposta
basta ca scinni, ca mi trova ccà,
o si propia m'arrassu, giru giru
vicinu l'ortu, mi capì, Papà?
Ah, l' antra cosa. Ca Vossia a li voti
pi scinnìri nun penza a la saluti:
pigliassi 'na nivuledda bianca
chiddi nìguri hannu umidità
e Vossia è ranni, nu ci lu cunzigliu,
mi dispiaci ca 'u friscu lu pigliu
mentri ch'azzappu pi nicissità.
Si fa 'na firriata munnu munnu,
quannu m'abbista mi fa un tronu sulu,
sissi,unu sulu. Senza maschiata.
Se no, Cainu chiangi, j' mi cunfunnu
ed Eva passa a jurnata scantata.
Fimmina è, chi voli ? E sta artarata.
E Vossia sapi ca nascì esaurita.
Si voli fari lampu ? Sissi.
Lu po' fari vidè. Però luntanu
cca vicineddu no, ch'Eva si turba
e po' ... taliassi, 'a vidi dda farrubba ?
L'urtima vota nn'abbruscià mità!
Capaci avìa pinzeri ddu mumentu
e 'un stetti attentu. Ma nenti cci fa.
Quannu voli vinìri ... Un tronu! Pronti.
Parlassimi ca  j' cca sugnu, Papa'."
E t'haju cuntatu 'u fattu la muglieri
lu tortu è nostro 'un ni l'ham'a scurdari.
J' cci parlavu cu lu sìssi e nonzi,
Chi, bò? E' rannuzzu, si pò siddiari
si quarchi cosa 'un 'a capisci giusta
e pò a vicchiaglia porta a difittari.
Mentri parlava, 'nzumma, lu lassava
cu'u meli 'nmucca. Li cosi 'i dicìa
beddu pulitu, ma senza pisari:
ca si pi casu si sintìa affinnutu
putiva sulu ìrimi affucari.
La còlara d'u pumu 'un ci ha passatu,
anchi si 'u dissi: "picciotti, attinzioni,
vi nn'addunati ca siti cuntenti?
'Sta frutta vi pò dari confusioni,
m'arraccumannu 'un ni mangiati nenti."
Cci pensi, Evì? a ccu l'arriguardà?
Comunqui chistu fattu ormai passà;
ma quannu penzu a comu m'a passava
e comu 'nmeci mi strascinu cca,
mi dassi muzzicuna nni li mani
fin' a essiri manunca. 'A virità.
Cci pensi, Evinè, quannu nni fici?
Ch'era cuntenti quannu nni crià?
"Adamo, sei felice? Qua ti piace?"
"Papà, chi dici? C'è megliu di cca?"
"Eva di 'sto giardin, che te ne pare?"
E tu cci arrispunnisti: "Favoloso
m'incanta perchè ha la vista sul mare."
"Avete fame? Qua c'è carne! Pane
ne volete? Preferite del pesce,
che so? Gradite un pò di selvaggina?"
E lu mangiari chi s'accatastava!
Quantu cosi purtava! Ah, cosa fina!
Parlava Adamu, cridennu ca Eva
l'ascuntava assittata 'nmezzu 'u lettu,
ma Eva si vuntava e sbuntava
durmennu soda 'nda un sonnu perfettu.
Talià a so figliu. E vitti ca Cainu
durmìa stringennu 'na testa 'i gaddina.
La notti si nni iva. La matina
chi pripara lu jornu di cuntinu,
scuprì chi Adamu cavarcannu un mulu
si nni iva gridannu p'a trazzera:
"Si nn'adduna, Papà, ca sugnu sulu?"

di Galluzzo di Agrigento

  

Condividi questo articolo su FB! Condividi

Segnala questo articolo ad un amico: